Dumnezeu vs. stiinta

O poveste adevarata

Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de de filozofie.
- Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie. Profesorul, ateu, face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare
- Esti crestin, nu-i asa, fiule?
- Da, d-le, spune studentul.
- Deci crezi in Dumnezeu?
- Cu siguranta.
- Dumnezeu e bun?
- Desigur, Dumnezeu e bun.
- E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
- Da
- Tu esti bun sau rau?
- Biblia spune ca sunt rau.
Profesorul zambeste cunoscator
- Aha! Biblia! Se gandeste putin.
- Uite o problema pentru tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
- Da, d-le. As incerca.
- Deci esti bun.
- N-as spune asta.
- Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu.
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
- El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer,
chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta?
Studentul tace.
- Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
- Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
- Pai., da, spune studentul
- Satana e bun?
Studentul nu ezita la aceasta intrebare
- "Nu"
- De unde vine Satana?
Studentul ezita.
- De la Dumnezeu.
- Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
- Da, d-le.
- Raul e peste tot, nu-i asa? Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
- Da
- Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
Din nou, studentul nu raspunde.
- Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
Studentul se foieste jenat.
- Da.
- Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea.
- Cine le-a creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti.
- Spune-mi, continua el, adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
- Da, d-le profesor, cred.

Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pentru a identifica si observa lumea din jurul tau.
- L-ai vazut vreodata pe Isus?
- Nu, d-le. Nu L-am vazut.
- Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?

- Nu, d-le, nu l-am auzit.

- L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu?
- Nu, dle, ma tem ca nu.
- Si totusi crezi in el?
- Da.
- Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
- Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
- Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
- D-le profesor, exista caldura?
- Da.
- Si exista frig?
- Da, fiule, exista si frig.
- Nu, d-le, nu exista.

Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.
- Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura,
mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit: "frig". Putem ajunge pana la 458 de grade F sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig - daca ar exista, am avea temperaturi mai scazute decat minimul absolut de - 458 de grade F.
Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie.
Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii.
Vedeti, d-le, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, d-le, ci doar absenta ei.
Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.
- Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
- Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
- Din nou raspuns gresit, d-le. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare,
lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?

Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun.
- Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
- Da, d-le profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza.
- Gresite?
- Poti explica in ce fel?

- Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul. Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau.
Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignore ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, d-le profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?
- Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
- Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, d-le?
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.
- Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. nu predate studentilor.
ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
- Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt
student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa.
- E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit?
- Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune - cu tot respectul, dle - ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, d-le?
Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde:
- Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu..
- Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. Acum, d-le, exista raul?
Acum nesigur, profesorul raspunde:
- Sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.

La asta, studentul a replicat:
- Raul nu exista, d-le, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.
Profesorul s-a asezat.

Daca ai citit pana aici si zambesti cand ai terminat, trimite asta
prietenilor si familiei, cu titlul "Dumnezeu vs. stiinta"

PS: Studentul era Albert Einstein.

Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. stiinta in 1921.

Nebuniile stiintei

Rasul poate ucide

Expreia "a murit de ras", din nefericire, se poate lua in unele cazuri ad litteram. Veselia fatala se refera la moartea cauzata de prea mult ras. In secolul III i.Hr. filozoful grec Chrysippus a murit, la propriu, de ras dupa ce a vazut un magar mancand smochine... Pe 24 martie 1975 Alex Mitchell, un zugrav de 50 de ani din King's Lynn, Anglia, a murit de ras in timp ce se uita la un episod din serialul The Goodies. Dupa cum a explicat ulterior sotia sa, care a fost martora, Mitchell nu s-a mai putu opri pur si simplu din ras. Dupa 25 de minute de ras in continuu, Mitchell s-a prabusit pe pat si a murit facand atac de cord. Daca cumva aveti curiozitatea sa vedeti ce a fost atat de amuzant, "Kung Fu Kapers" este episodul cu pricina.

Rosii cu nicotina

Tomacco (joc de cuvinte intre tomato - rosie si tabacco - tutun) este un hibrid fictional de fruct, jumatate rosie -jumatate tutun, inventat de scenaristii serialului The Simpsons. Metoda de producere a tomacco in serial este pur fictionala. Insa in 2003 se pretinde ca ciudata leguma a fost produsa in realitate. Inspirat de serial, Rob Baur din Lake Oswego, Oregonis a altoit cu succes o planta de tomate cu o planta de tutun, lucru posibil intrucat ambele plante provin din aceeasi familie. Dar se pare ca noile legume nu au fost lansate inca pe piata. ("E-I-E-I-(Annoyed Grunt)" din The Simpsons este episodul)

Poti sa hipnotizezi puii de gaina

Este chiar foarte simplu. Iei puiul, il tii cu capul in jos si desenezi pe pamant, in continuu, cu degetul sau un bat o linie, incepand de la cioc mergand spre partile laterale. Puiul va urmari cu atentie traseul liniei si va intra in transa. Daca reusesti sa hipnotizezi puiul in modul asta, acesta va ramane nemiscat de la 15 secunde la 30 de minute, uitandu-se fix la linie. Daca ramane teapan mai mult de jumatate de ora, e cazul sa va faceti probleme.

Mana ta poate sa-si traiasca propria viata

Sindromul mainii alienate este o tulburare neurologica neobisnuita in care una dintre mainile pacientului pare sa prinda viata si sa traiasca dupa bunul plac. Sindromul se regaseste cel mai bine in cazuri in care pacientului, in urma unei operatii, i s-au separat cele doua emisfere ale creierului, o procedura folosita cateodata pentru a alina suferinta si simptomele in cazurile extreme de epilepsie. Mai poate aparea si dupa alte tipuri de operatii pe creier, dupa infarct sau infecii grave. In aceste cazuri, mana pacientului nu numai ca nu va putea fi controlata, dar se va misca uneori singura dupa bunul plac.

O arma care te poate face homosexual

Bomba gay este numele neoficial pentru o arma chimica potential letala, despre care se spune ca U.S. Air Force o produce in laboratoarele sale. Intr-o propozitie din documentul ce contine date despre aceasta arma, se specifica ca aceasta bomba este un puternic afrodisiac care poate fi folosit impotriva trupelor inamice, care are ca efecte cauzarea de "comportamente homosexuale"!

Este adevarat, barbatii pot sa alapteze

Fenomenul lactatiei la barbati a devenit tot mai intalnit in ultimii ani, dupa folosirea diferitelor medicamente care stimuleaza intr-un mod sau altul glandere mamare ale barbatilor. Lactatia la barbati este cauzata cel mai frecvent de tratamentele hormonale date barbatilor care sufera de prostata.

Este sanatos sa te scobesti in nas

Mucofagia (adica scobirea in nas si apoi mancarea a ceea ce ai gasit) este considerata de unii cercetatori ca fiind un gest natural si cat se poate de sanatos. De ce sanatos? Pentru ca expune sistemul digestiv bacteriilor acumulate in mucus, astfel, ajutand la intarirea sistemului imunitar.

Stiinta ne joaca feste

Oare putem avea incredere in descoperirile oamenilor de stiinta? Cat este adevar si cat minciuna si orgoliu din ceea ce se sustine ca este de necontestat?

Marea farsa preistorica
Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului XX fusese dovedirea clara ca anumite forme sociale primitive de organizare in pesteri, inca se mai pastrau in Filipine pana in 1971. Se credea ca grupul de oameni care traise izolat in acea pestera isi pastrase un mod de viata similar cu cel al oamenilor preistorici in cauza ca forma de secole o comunitate inchisa care nu avusese legatura cu lumea din afara. Astfel se putea demonstra ca in lipsa socializarii si educatiei, oamenii se nasc si pot ramane la un stadiu preistoric de dezvoltare.
Daca vi se pare ca este imposibil ca in 1971 cineva sa mai traiasca ca in epoca de piatra, aveti dreptate sa fiti sceptici. S-a dovenit mai tarziu ca cercetatorii care “descoperisera” acest grup, platisera niste localnici sa traiasca in pesteri si sa se comporte ca oamenii de Neanderthal. Insa aceasta descoperire s-a dovedit a fi o farsa abia in 1983.

Cea mai ciudata selectie naturala
La jumatatea anilor '80, in Marea Britanie, naturalistii s-au vazut pusi in fata unui fenomen curios: din cauza poluarii provenite de la fabrici, scoarta copacilor se innegrea constant, fapt care, se credea, ducea la scaderea numarului de exemplare de molii deschise la culoare fata de cele inchise.
Cum teoria evolutiei era in plina voga, se credea ca din cauza schimbarii culorii copacilor, moliile albe erau mai usor de observat de catre pasari si astfel erau prinse mai repede de catre pradatorii lor. Bernard Kettlewell si-a pus in minte sa dovedeasca cu orice pret aceasta teorie: dupa studii amanuntite in paduri, unde a facut observatii pentru a demonstra ca, intr-adevar, pasarile preferau exemplarele de molii deschise fata de cele inchise, la sfarsit a redactat o teza in care sustinea ca, pe baza observatiilor, a demonsrat ca moliile deschise erau prinse de doua ori mai mult decat cele inchise.
Insa, cu timpul, s-au gasit trei probleme in argumentatia lui:

1) Kettlewell lipea de copaci molii albe moarte pentru ca pasarile sa le manance pe ele si nu pe suratele negre cat se poate de vii si de sprintene,

2) diferenta dintre speciile de molii albe si negre nu este atat de mare incat o pasare sa o remarce,

3) in mod normal pasarile nu se hranesc cu molii de pe trunchiurile copacilor.

Chiar si dupa ce s-au aratat aceste neconcordante, multi oameni de stiinta sustin in continuare teoria, fiind un exemplu simplu pentru selectia naturala.

Uriasul din Cardiff
Se pare ca mitul uriasilor care au trait pe pamant cu milenii in urma a fascinat omenirea dintotdeauna. Dupa o discutie aprinsa cu un cleric care sustinea cu tarie ca exista dovezi in Biblie ca aceste fiinte ar fi existat, cercetatroul George Hull s-a gandit sa-si bata joc de intreaga lume academica. A sculptat in ghips un om cu o inaltime de peste trei metri, pe care apoi l-a ingropat adanc in pamant.
Dupa un an, in 1869, Hull s-a prefacut ca in urma unor sapaturi arheologice, ar fi facut importanta descoperire a gigantului. Toti cei stransi sa priveasca aceasta raritate, nu s-au gandit nicio clipa ca acela nu este trupul fosilizat al unui urias, ci doar o statuie din ghips. Dar farsa a urcat la un nivel mult mai inalt, cand academicienii de la Yale au cercetat-o si au ajuns la concluzia ca este un original. Dupa ce a fost expusa publicului pentru destul de mult timp, Hull a considerat ca sarlatania lui merge totusi prea departe, si s-a hotarat sa-i puna capat. Pentru a scapa nepedepsit, s-a prefacut stupefiat la aflarea ca uriasul expus este o copie a descoperirii sale si ca originalul i-a fost furat. Si toata lumea l-a crezut din nou.

(Aproape) Totul despre sex
Studiile din anii '50 ale lui Alfred Kinsey sunt considerate cartile de capatai ale secolului XX cand vine vorba despre explicarea sexualitatii umane. Probleme tabu ca homosexualitatea, bisexualitatea, adulterul si legatura dintre experientele copilariei si viziunea despre sex a adultului erau explicate mai liber ca niciodata. Insa, conform lui Judith Reisman, cercetarea si teoriile lui Kinsey se bazau de fapt pe o metoda stiintifica extrem de defectuoasa. Se pare ca acesta si-a obtinut datele prin intervievarea, in majoritate, a detinutilor si din rapoartele psihologice ale pedofililor si nu din observatii asupra comportamentului persoanelor cu o viata sexuala normala. Ca urmare, 67% dintre teoriile sale despre homosexualitate nu au fost, mai tarziu, confirmate. Cu toate acestea, studiile lui Kinsey raman cele mai citate cand vine vorba despre comportamentele sexuale.

LEGILE PSIHOSOCIOLOGIEI

- Mai bine sa ai un sfarsit de cosmar, decat un cosmar fara de sfarsit.

- Singurul lucru imperfect din natura, este omul.

- Daca ceva pare usor, sigur este greu de facut. Daca pare greu, este aproape imposibil de facut.

- Nimic nu este atat de usor pe cat pare.

- Orice lucru iti ia mai mult timp decat crezi.

- Fiecare are cate o idee grozava, dar inaplicabila.

- Utilitatea anticipata a unui lucru pe care abia l-ai cumparat este invers proportionala cu utilitatea lui reala.

- In conditii de stres, cei mai multi oameni aleg dintre mai multe variante de actiune, pe cele mai proaste.

- Exista intotdeauna o cale mai usoara de a face un lucru. Dar cand o cauti, n-o gasesti.

- Propunerile, indiferent de cum sunt facute, vor fi interpretate altfel de catre ceilalti.

- Daca faci ceva care poate fi pe placul tuturor, se va gasi cineva caruia sa nu-i placa.

- Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.

- Adevarul unei propozitii nu are nimic in comun cu credibilitatea ei si viceversa.

- Populatia planetei creste continuu, in timp ce inteligenta ei ramane constanta.

- Fiecare ar trebui sa creada in ceva - eu cred ca as mai bea un pahar cu vin.

- Frumusetea se opreste la suprafata pielii, dar uratenia merge pana la oase.

- In orice sistem social, raul este o constanta.

- Oamenii, ca si natiunile, vor actiona rational numai dupa ce toate celelalte posibilitati au fost epuizate.

- Niciodata sa nu dormi cu cineva mai nebun decat tine.

- Frumusetea - inteligenta = constanta.

- Orice lucru bun in viata este ilegal, imoral sau ingrasa.

- Dintre cele mai credincioase lucruri in viata sunt banii, cainii si femeile batrane.

- Orice raspuns de 50% la un sondaj de opinie publica poate fi considerat in categoria de 40-60%.

- Celibatul nu este ereditar.

- Probabilitatea unui tanar de a intalni o femeie frumoasa pe care si-ar dori sa o cunoasca creste in progresie geometrica cand el este insotit de:

a) prietena lui;

b) sotia lui;

c) un prieten mai bogat si mai atragator.

- Oamenii se pot imparti in doua categorii:

a) cei care impart oamenii in doua categorii;

b) cei care nu-i impart pe oameni.

- Daca vrei sa fii acceptat, accepta.

- Oamenii se pot imparti in patru categorii:

a) cei care stau linistiti si nu fac nimic;

b) cei care vorbesc despre a nu face nimic;

c) cei care infaptuiesc ceva;

d) cei care vorbesc despre cum se infaptuiesc lucrurile.

- Cel ce tipa mai tare primeste microfonul.

- Virtutea este o autopedeapsa.

- Cosurile apar pe fata numai cu o ora inainte de intalnire.

- Iarta, dar tine minte.

- Sa gresesti este uman, dar sa dai vina pe altcineva este si mai uman.

- Cel care rade la urma, probabil ca nu a inteles gluma.

- Probabilitatea sa intalnesti pe cineva cunoscut creste atunci cand esti cu cineva cu care nu trebuie sa fii vazut.

- Daca ajuti un prieten la nevoie, te va tine minte. Data viitoare cand are nevoie de ceva apeleaza tot la tine.

- Secretul succesului este sinceritatea. Falsific-o si obtii imediat succesul dorit.

- Cand toti mint, nimeni nu asculta.

- Indiferent despre ce este vorba, ei vorbesc despre bani.

- Cand nu stii la ce lucrezi, lucreaza ingrijit.

- Munca in echipa este esentiala. Ea iti permite intotdeauna sa dai vina pe altcineva.

- Nu arata superiorilor tai ca esti mai bun decit ei.

- Nu stii niciodata cine are dreptate, dar stii cine decide.

- Multe persoane pretind ca fac totul ca la carte, fara sa stie cine este autorul cartii, sau chiar despre ce carte este vorba.

- E imposibil de construit sisteme anti-prost deoarece idiotii sunt uneori geniali.

- Cand vremea este frumoasa, prezenta la biserica este slaba. Cand vremea este foarte urata, prezenta la biserica este slaba. Cand buletinul meteo este neclar, prezenta la biserica intrece toate asteptarile.

- Nu dori moartea sefului; fa-l sa si-o doreasca singur.

- Daca iti place modelul, nu vor avea numarul tau. Daca iti place modelul si au numarul tau, este prea scump. Daca iti place modelul, au numarul tau si il poti cumpara, se va rupe la prima imbracare.

- Cand oamenii sunt lasati sa faca ce doresc, de obicei ii imita pe altii.

- Daca pantofii se potrivesc, culoarea este nepotrivita.

- A gresi e uman, dar si mai uman e sa dai vina pe altii.

- Clientul care plateste cel mai putin se plinge cel mai mult.

- Cel care sforaie adoarme intotdeauna primul.

- Cel care zambeste atunci cand lucrurile merg prost, s-a gandit deja pe cine sa dea vina.

- Niciodata sa nu argumentezi cu un nebun. Cei din jur s-ar putea sa nu faca diferenta.

LEGILE CERCETARII EXPERIMENTALE

- Stiinta iti spune adevarul. Nu te lasa inselat de fapte.

- Prin definitie, cand investighezi necunoscutul, nu stii la ce rezultat vei ajunge.

- Daca un experiment iese bine, inseamna ca ceva nu a fost in regula.

- Daca repetarea unui test de laborator ridica probleme, e bine sa faci testul o singura data.

- Nici un experiment nu este reproductibil. Daca ar fi, atunci ar trebui ca si esecurile lor sa fie reproductibile.

- Niciodata sa nu incerci repetarea unui experiment reusit.

- Progresul in stiinta este invers proportional cu numarul revistelor de specialitate publicate.

- Nu gasesti niciodata timp sa faci bine un experiment, dar vei gasi intotdeauna timp suficient pentru a-l reface.

- Cu cat teoria este mai sofisticata, cu atat mai bine.

- Un experiment poate fi considerat terminat cu bine daca nu se ignora mai mult de 50% din datele experimentale obtinute, pentru ca totul sa se conformeze teoriei.

- Daca suficiente date experimentale au fost culese, atunci se poate demonstra orice prin metode statistice.

- Daca un program de cercetari nu merita facut, atunci nu merita sa fie bine facut.

- O cercetare suficient de indelungata va tinde poate sa sustina o teorie.

- Daca anumite rezultate nu sunt conforme cu teoria, ele trebuie ignorate.

- In orice lucrare experimentala, mai intai desenezi curbele finale si dupa aceea fixezi punctele corespunzatoare datelor obtinute.

- In orice set de date experimentale, valorile care par a fi corecte, se dovedesc dupa o verificare atenta ca sunt eronate.

- Orice idee revolutionara trece prin trei stadii caracterizate prin reactiile:

a) Este imposibil, nu-mi irosi timpul.

b) Este posibil, dar nu merita.

c) Eu am spus intotdeauna ca este o idee grozava.

- In domeniul cercetarii experimentale numai doi din cei trei parametri pot fi definiti simultan. Cei trei parametri sunt: continutul temei, timpul si banii. De exemplu, daca unul cunoaste care este continutul problemei si perioada de timp avuta la dispozitie, atunci nimeni nu poate preciza costul.

- Drogurile sunt acele substante, care injectate la sobolani conduc la noi rapoarte stiintifice.

- Daca ai o problema grea de rezolvat sa o dai unui om lenes - el va gasi o cale mai comoda de rezolvare a ei.

Citate

„Pentru orice realizare primul pas este Curajul!!” Goethe
„Inteleptul care se infurie inceteaza sa fie intelept.” Sun Tzu
„Orice reclama contine povesti in proportie de 85%, plus un comision de 15%.” Fred Allen
„Parvenit este omul care a reusit sa ajunga primul acolo unde toata lumea vrea sa ajunga.” Jean Rigaux
„Toate ideile au fost descoperite inainte, problema e sa ne gandim la ele din nou.” Goethe
„Este mai usor sa dezintegrezi un atom decat o prejudecata.” Albert Einstein
„Stiinta si puterea omului sunt unul si acelasi lucru.” Francis Bacon
„Omul stie mai multe decat intelege.” Alfred Adler
„Orice as explora, gasesc urmele unui poet care a fost acolo inaintea mea.” S. Freud
„Cuget, deci exist.” Rene Descartes
„Nu exista tortura mai nemarginita pentru om ca propriile ganduri.” John Webster
„Cuvantul a fost dat muritorilor de rand pentru a-si transmite gandurile, iar inteleptilor pentru a si le ascunde.” Robert South
„Frumusetea nu este un atribut al lucrurilor in sine. Exista doar in mintea celor care le contempla.” David Hume
„Cei care au mult de nadajduit si nimic de pierdut vor fi intotdeauna periculosi.” Edmund Burke
„Si in fond, ce este o minciuna? Adevarul mascat....” Lord Byron
„Viata este arta de a trage concluzii suficiente din premize insuficiente.” Samuel Butler
„Experienta este numele pe care fiecare il da propriilor greseli.” Oscar Wilde
„Ceea ce oamenii doresc de fapt, nu este cunoasterea, ci certitudinea.” Bertrand Russel
„Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decat altele.” George Orwell
„Viata este un vis, dar a visa nu inseamna a trai.” Constantin Huygens
„Tristetea este trecerea omului de la o mai mare la o mai mica desavarsire.” Baruch Spinoza
„Iluziile pierdute sunt adevaruri descoperite.” Multatuli
„Singura prietenie de pret este cea care s-a nascut fara motiv.” Arthur van Schendel
„Oamenii sunt in acelasi timp ei insisi si contrariul lor.” Francois Clement
„A trai, aceasta ia prea mult timp oamenilor.” Jaroslav Iwaszkiewicz
„Este foarte periculos sa traiesti. Cine traieste, moare.” Stanislaw Jerzy Lec
„Un prost nu spune lucruri inteligente, dar un om inteligent spune multe prostii.” Garabet Ibraileanu
„Viata nu trebuie aratata asa cum este, ci asa cum o vezi in vis.” Anton Cehov
„Omul se naste pentru ca intr-o zi sa se nasca un om mai bun.” Maxim Gorki
„Cum ce nu stii e mult mai mult decat ce stii, nu vorbi mult!” Ramon Lull
„Nu e nimic mai trist decat tristetea unui om vesel.” Armando Palacio Valdes
„Este indeajuns sa privesti un lucru cu atentie pentru ca el sa devina interesant.” Eugenio d'Ors
„Daca toata bogatia unui om se afla in mintea sa, nimeni nu va putea sa i-o fure.” Benjamin Franklin
„Moartea nu este decat o schimbare vesnica.” Philip Freneau
„Cinicul nu vede calitatile unui om dar ii descopera imediat defectele.” Henry Ward Beecher
„Exista trei feluri de minciuni: minciunile, minciunile sfinte si statisticile.” Mark Twain
„Admiratie: maniera politicoasa de a recunoaste ca cineva ne seamana.” Ambrose Bierce

În căutarea genei care determină inteligenţa

(comentariu inspirat din emisiunea "Natural-born genius?") 
Odată ce noi, oamenii, am aflat că informaţia cu privire la caracteristicile fizice şi psihice ale organismului se găsesc stocate în interiorul corpului, într-o celulă numită ADN, şi mai mult, că aceste însuşiri se moştenesc de la părinţi, s-a născut şi întrebarea dacă ele pot fi cumva influenţate. Cu alte cuvinte, se pune problema dacă acea combinaţie a genelor părinţilor poate fi dictată, sau măcar influenţată, astfel încât să se obţină o combinaţie fericită a celor cu efecte pozitive. Răspunsul încă nu se ştie cu exactitate. Există dovezi pro şi contra. Cea mai mare problemă în acest caz se referă la faptul că a fost deocamdată imposibil să se identifice exact vreo legătură cauzală de forma: gena X determină caracteristica Y. Totuşi, câţiva oameni de ştiinţă au pornit tocmai în căutarea genei care determină inteligenţa, adică IQ-ul noului născut. Cercetările s-au desfăţurat în paralel în SUA şi în Anglia, şi s-au efectuat asupra cromozomului 6, unul dintre cei mai bine cunoscuţi de către specialişti. 
Mai întâi s-a pus problema dacă inteligenţa se mosteneste sau nu. Cercetătorii au încercat, statistic, să descopere o legătură între inteligenţa părinţilor şi cea a copiilor. Această abordare nu a adus rezultatul "dorit". Ar fi fost prea frumos, ca printr-o simplă corelaţie statistică să se explice un lucru atât de complex. Mai departe s-a efectuat un studiu mai atent asupra unor copii de grădiniţă, pentru a se încerca descoperirea unor "aptitudini" ce se manifestă chiar de la început. Relevanţa testului este cu atât mai mare cu cât nu s-au mai folosit teste "clasice" pentru determinarea IQ-ului (de genul celor care se folosesc pentru recruţi în armată). Copiii au fost lăsaţi să se joace cu jucării special selectate. Diferenţele au fost într-adevăr uimitoare. Pe când un copil s-a dovedit deosebit de pasionat de dinozauri, memorând numele acestora (extrem de lungi şi dificil de ţinut minte), altul nu s-a dezlipit de jucăriile gen lego. 
Deşi ceea ce am învăţat la scoală era oarecum clar (există gene dominante, gene care se pot moşteni doar de la mamă, altele doar de la tată), acest studiu spune altceva. Genele se pot asemăna cu un pachet de cărţi de joc pe care le amesteci. Apoi le împarţi în două şi rezultă două combinaţii diferite. Poţi avea într-o parte doar aşii, iar în cealaltă numai cărţi mici sau poţi avea două combinaţii echilibrate. La fel şi cu copii: aceeaşi familie poate avea doi copii cu trăsături asemănătoare, dar poate avea şi un "geniu" alături de un copil mai puţin inteligent.
Gemenii confirmă acest fapt. Cei aşa-zişi identici (uşor de recunoscut după înfăţişare) împart acelaşi ADN, deci au aproape aceleaşi aptitudini intelectuale, pe când cei neidentici pot să aibă aptitudini fizice şi intelectuale net diferite.Chiar dacă aceste afirmaţii sunt destul de categorice, se pare că studiul a mai dezvăluit un adevăr: mediul în care copii cresc îşi pune amprenta categoric asupra aptitudinilor la maturitate. De exemplu, un copil care se naşte cu aptitudini intelectuale bune (identificate cu ajutorul testelor mult controversate) pot să piardă acest avantaj dacă nu sunt stimulaţi să-l folosească. E lesne de înteles că este valabil, în linii mari, şi invers. Cu alte cuvinte părinţii au un rol determinant în viitorul unui copil, dar nu doar prin însuşirile ce i le transmit prin intermediul genelor, ci şi prin educaţia "primară" pe care o oferă acestora. Un exemplu mai uşor de înţeles este rezultatul unui studiu care a găsit o relaţie de genul: copii ce provin din familii destrămate, vor avea şi ei dificultăţi în a întemeia o familie sănătoasă.
Cercetătorii au luat mostre de sânge, în vederea prelevării de ADN, de la copii consideraţi super dotaţi şi le-au comparat cu mostre de la cei consideraţi de nivel mediu. După cum am spus, studiul s-a efectuat asupra cromozomului 6, urmărindu-se intensitatea unei anumite gene sau a unui grup de gene. Ceea ce ei declară că au descoperit, este faptul că inteligenţa noului născut depinde de prezenţa sau absenţa unor gene. 
Ştiinşific vorbind, studiul a fost un succes. 
După cum unii oameni sunt marginalizaţi datorită înfăţişării, e foarte probabil ca ei să fie excluşi datorită informaţiei pe care această genă o oferă. Iar în condiţiile în care ADN-ul este conţinut chiar şi în firul de păr, nu va fi dificil pentru cei din jur, într-un viitor probabil, să afle conţinutul genetic al persoanei cu care au de-a face. În această situaţie, oricât de ştiinţifice ar fi datele, judecarea unei persoane în acest fel este subiectivă.
S-a observat că studiile pentru determinarea coeficientului de inteligenţă nu sunt exhaustive. Persoane cu rezultate superioare la aceste studii au dificultăţi în a dovedi practic aptitudinile superioare, pe când alţii au rezultate mult mai bune în viaţa de zi cu zi decât le-au fost diagnosticat prin testare. Chiar dacă în SUA este „la modă” să plăteşti pentru a fi testat cu diferite astfel de teste (în speranţa obţinerii unei slujbe bine plătite, rezultatele se includ în CV), ele nu oferă garanţia valabilităţii practice. Un reprezentant al armatei susţine că de fapt testele, aşa cum sugerează şi cercetătorii, relevă doar potenţialul unei persoane, iar pe ei asta îi interesează. Ne este oferit ca exemplu un recrut care nu avea prea multă pregătire scolară, dar care a obţinut un punctaj mare la test, iar acum se ocupă de cea mai sofisticată aparatură de luptă. Un alt reprezentant avizat, de data aceasta al sistemului educaţional din SUA, susţine că testele sunt necesare la copii pentru a-i trata diferenţiat şi a le oferi şansa să se manifeste în concordanţă cu potenţialul lor, însă psihologii nu sunt deloc de acord cu acest lucru. Ei aduc în vedere faptul că un „geniu” într-o clasă de elevi are rolul de a-i încuraja pe ceilalţi să-şi îmbunătăţească aptitudinile, fiind în acest fel un factor pozitiv. Copii care sunt declaraţi inferiori din acest punct de vedere nu mai au şansa să recupereze presupusa diferenţă. Pe de altă parte copii consideraţi superdotaţi susţin faptul că ei sunt forţaţi tot timpul să fie în frunte. Odată ce li se atribuie această etichetă de „geniu”, ei trebuie mereu să fie mai buni decât ceilalţi. Acest lucru duce la oboseală intelectuală, stres şi chiar la marginalizare socială. 
După cum se poate vedea, problema nu e atât de simplă pe cât se credea. 
În schimb, profesorii de muzică susţin faptul că aproape oricine poate obţine performanţe bune în muzică, atâta timp cât doreşte cu adevărat acest lucru şi exersează foarte mult. Mai pe scurt: e nevoie de 1% talent şi 99% muncă. Desigur că există persoane care nu au nici măcar cele mai elementare aptitudini către acest domeniu, dar se susţine faptul că majoritatea (cel putin 80%) ar fi capabili de performanţe de apreciat. Chiar dacă nu vă veţi apuca de cântat, gânditi-vă la faptul că puteţi avea aptitudini nebănuite care nu le-aţi descoperit, probabil fiindcă încă nu aţi avut ocazia să le folosiţi. 
Cine ştie... poate în voi zace un mare campion sportiv, sau un mare artist, sau...