Cauzele atacurilor cerebrale

Cercetatorii de la Centrul medical asociat Universitatii din Utrecht din Olanda au monitorizat 250 de pacienti timp de trei ani, incercand sa identifice factorii care produc spargerea capilarelor cerebrale.

Potrivit acestui studiu, cafeaua se face vinovata de producerea a 10,6% din totalul cazurilor de spargere a anevrismelor. Pe locul al doilea se afla practicarea exercitiilor fizice de intensitate viguroasa (7,9%), iar suflatul nasului ocupa locul al treilea cu 5,4%.

Pe pozitiile urmatoare se afla sexul (4,3%), tensionarea in timpul defecarii (3,6%), consumul de bauturi carbogazoase (3,5%), inducerea senzatiei de frica (2,7%) si senzatia de furie (1,3%).

Autorii acestui studiu afirma ca o persoana din 50 prezinta anevrisme cerebrale, insa foarte putine dintre acestea se sparg. Studiul a analizat doar factorii care duc la spargerea anevrismelor. Hipertensiunea este factorul care slabeste initial vasele de sange, iar ea este cauzata de obezitate, fumat si lipsa exercitiilor fizice, scrie MEDIAFAX.

Curiozităţi psihologice

Când te înfurii, sângele circulă mai repede în mâini şi iţi este mai usor să înşfaci o armă sau să loveşti un duşman. Bătăile inimii cresc şi se degajă hormoni precum adrenalina, ceea ce generează un plus de energie suficient de puternic pentru o faptă în forţă.
Când ţi-e frică, sângele străbate muşchii cei mari, cum ar fi cei din picioare şi îţi este mai uşor să fugi şi să te albeşti la faţă, pentru că sângele îşi opreşte cursul (creându-ţi senzaţia ca "ţi-a îngheţat sângele în vene"). În acelaşi timp, trupul paralizează chiar dacă doar pentru o clipă, poate şi pentru a lăsa timp ca omul să-şi evalueze situaţia şi să constate dacă nu cumva cea mai bună soluţie este o ascunzătoare. Circuitele din centrele emoţionale ale creierului acţionează un flux de hormoni ce pun trupul în stare de alertă, făcându-l gata să acţioneze, iar atenţia se fixează asupra ameninţării imediate, pentru a vedea mai bine ce reacţie trebuie adoptată.
În procesul comunicării, 55% îi revine fiziologiei (limbajul corpului), 37% vocii (ritm şi ton), şi numai 8% cuvintelor purtătoare de informaţie.
Din cantitatea imensă de informaţie, primită de creier, doar 126 biţi/secundă sunt recepţionaţi în mod conştient, restul fiind apanajul subconştientului.