Balta Alba - Daca am inteles eu bine, aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.
Baneasa - Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.
Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.
Colentina - Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tină" - cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si "Olintina"
Cotroceni - Numele ii vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc". Un vechi regionalism care inseamna "a cotrobai", "a scotoci", "a scormoni".
Crangasi - Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei - un crang. Aici traiau, normal, crangasii.
Dealul Spirii - Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si "Spirea"), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche)
Dristor - Numele vine de la Silistra care-i mai zice si Dârstor sau Dristor. Intre razboaie prin locul care inainte se chemase "Gura Lupului" trecea drumul ce pleca de la sud de Bucuresti si tinea pana la Silistra: Drumul Dristorului (Diristorul si Kaliacra - provincii romanesti la sud de Dunare).
Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.
Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. N-am aflat insa care-i legatura.
Floreasca - dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii
Ghencea - Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei
Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor
Lipscani - din slava - Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest "loc cu tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.
Militari - In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici "Pirotehnia Armatei". Fosta primarie a satului Militari, o casa modesta, se poate vedea si astazi, ascunsa printre blocuri.
Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca "pan" inseamna "tot" si "éléïmon" inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.
Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.
Salajan - Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leo n Szilaghi cunoscut si sub numele de Leo ntin Salajan.
Titan - isi ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construita la inceputul secolului XX
Vitan - De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: "În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea"
Se afișează postările cu eticheta Bucuresti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Bucuresti. Afișați toate postările
Bucuresti, capitala Europei la badaranie
Bucuresti, capitala Europei la badaranie
21 Iunie 2006
Dollores Benezic
Lipsa de politete a locuitorilor metropolei e pusa de
sociologi pe seama celor 50 de ani de comunism.
Bucurestenii sunt cei mai nepoliticosi europeni. Asa
spun rezultatele unui studiu facut in premiera de
revista "Reader's Digest" in
35 de mari orase ale lumii, pentru a testa gradul de
politete al locuitorilor. Capitala Romaniei a reusit
sa se claseze pe penultimul loc in lume, inaintea
Mumbai-ului indian, si pe ultimul, dupa marile orase
europene.
Sociologii cred ca impolitetea "Miticilor" rezida in
cei 50 de ani de comunism. Tirajul-record al "Codului
bunelor maniere", vandut in 200.000 de exemplare in
ultimii 11 ani, nu a lasat urme in educatia
bucurestenilor, iar singura scoala de bune maniere din
Capitala s-a inchis din lipsa de clienti.
Vanzatorii nu-ti multumesc, nimeni nu te ajuta pe
strada
Testarea a avut trei probe si a fost facuta de
redactori sub acoperire ai amintitei reviste, in 2.000
de situatii.
Ziaristii s-au dus in diverse locuri din cele 35 de
orase si au vrut sa vada daca vanzatorii le multumesc
atunci cand cumpara din magazinul lor, daca cineva de
pe strada ii ajuta sa adune de pe jos niste hartii
"scapate" din greseala sau daca se mai obisnuieste sa
tina usa altcuiva la intrarea intr-o incinta.
Newyorkezii se pare ca au fost cei mai politicosi la
tinut usa.
Croatii din Zagreb au excelat la ridicat hartiile,
redactorii fiind impresionati de cazul unui domn care,
desi avea artrita si dureri de spate, a insistat sa se
aplece ca sa ajute.
Comerciantii de ochelari furati din Sao Paolo au fost
campioni la multumiri adresate clientilor, in ciuda
faptului ca atunci cand redactorul revistei cumpara
marfa de la ei, politia facea o razie, iar speculantii
erau in pericol de a fi prinsi.
Bucurestenii din Titan, Obor, Berceni, Floreasca, 1
Mai au fost campioni la impolitete, fiind indiferenti
la nevoile semenilor lor. Scuza folosita de un
bucurestean in fata unei hartii lasate sa cada la
picioarele lui: "N-am vrut sa va ajut ca poate aveati
documente secrete".
Nesimtire de tip rural, perpetuata prin comunism
"Impolitetea de azi isi are radacinile in anii de dupa
1945, cand oportunistii autohtoni sau importati, fara
educatie, au luat locul la propriu elitelor. Le-au
ocupat casele prin nationalizare si functiile detinute
in institutii.
Aceasta putere arbitrara a determinat si alimentat
aceasta cultivare a umilintelor de tot felul, de la
procurarea hranei pana la procurarea hainelor. Un
vanzator era atunci mai tare decat un profesor sau un
chirurg", explica radacinile raului istoricul Adrian
Majuru.
El spune ca anii comunismului au eliminat total un
tip de comunicare umana care exista in Romania
veacului 19, cand la Bucuresti traiau austrieci,
germani, italieni, francezi, iar cultura urbana era
adusa "prin osmoza occidentala" si se traducea
printr-un comportament civilizat.
"E vorba despre o nesimtire de tip rural, dar si aia
periferica, pentru ca civilizatia satelor isi
marginaliza veneticii. Aceste categorii ajunse atunci
la putere (vanzatori, secretari de partid) au acumulat
averi si prin ele sunt si azi la putere", crede
Majuru.
Educatie prin amenzi
Sociologul Mircea Kivu nu da vina in totalitate pe
comunism.
"Poate in privinta comportamentului vanzatorilor
carora, intr-adevar, in comunism trebuia sa le
multumesti tu lor ca-ti dadeau ceva pe sub mana. Cred
ca e vorba despre o mentalitate egoista care ne
indeamna sa ne descurcam noi mai intai, in detrimentul
celorlalti. Poate si faptul ca Bucurestiul nu a avut
in ultimii 20 de ani un primar nascut in Bucuresti sa
fie de vina...", crede Kivu.
In lipsa primarului Videanu, aflat in concediu,
viceprimarul Razvan Murgeanu da si el vina tot pe
comunism: "In ultimii 50 de ani, proprietatea comuna a
schimbat mentalitatile. Scuipam, aruncam laturile
acolo unde nu era al nostru, ci al tuturor. Cred ca
usor, usor incepem sa ne revenim, dar sa stiti ca si
la altii educatia s-a facut cu parul. La elvetieni,
aruncatul unei hartii pe strada te costa de te rupe,
asa ar trebui sa ne mobilizam si noi, dar din pacate
ne cam complacem in aceeasi situatie".
----------------------------------------------------------
----------
Solutii: emigrarea sau adaptarea
"Nu pot sa spun ca e o surpriza! E vorba despre
impolitete intr-o mica masura, mai degraba e vorba
despre nesimtire", a fost raspunsul lui Radu
Paraschivescu, autorul "Ghidului nesimtitului", lansat
recent la Bookfest de Humanitas si vandut in doar
cateva ore in peste 1.600 de exemplare.
"E un lucru adus de comunism, care a instituit o
proletarizare a apelativelor, o uniformizare
paguboasa. Bucuresteanul nu mai simte niciun fel de
stimul de a se plia dupa nevoile celor din jur, ci
vrea sa schimbe tot ce e in jur dupa bunul lui plac",
gaseste cauza Paraschivescu.
Pentru atenuare, el crede insa ca sondajul are o doza
de aleatoriu: "Nu putem spune ca manierele
bucurestenilor sunt reprezentative pentru toti
romanii, dupa cum nici in cazul Zagrebului, de
exemplu, nu cred ca se poate spune ca toti locuitorii
sunt la fel de politicosi ca domnul cu artrita.
Populatia bine crescuta se afla in Ardeal, in Banat si
chiar in Moldova. Din pacate, nesimtirea continua si
in democratia prost inteleasa din Romania, iar
solutiile ar fi emigrarea in Danemarca sau
sinuciderea".
Radu Paraschivescu e de parere ca in ciuda
vanzarilor-record la "Codul bunelor maniere", cartea
nu a fost citita de cine trebuie, "dupa cum nici
cartea mea nu va fi citita de nesimtiti, ci mai
degraba de cei care s-au simtit vexati de nesimtiti".
Barbatii sunt politicosi doar cu o supergagica
Umblat prin lume, Dan Chisu confirma rezultatele
studiului: "Nu numai in cele trei privinte testate se
manifesta nesimtirea, ci si in trafic sau in alte
situatii. De exemplu, la o coada barbatii sunt
nesimtiti, nu-i mai cedeaza locul unei femei decat
daca e o supergagica. La New York esti agresat pur si
simplu de vanzatori, nici nu te lasa sa te uiti bine
ca sar imediat sa te intrebe cu ce te pot ajuta. La
noi trebuie sa rogi vanzatoarea sa faca un efort sa-si
arate un produs din raft, ospatarii stau cu
scobitorile in gura si nu te baga in seama cand intri
in restaurant...".
Nici pentru Chisu viitorul nu suna bine: "Atat timp
cat la "10 pentru Romania", pe locul 2 a iesit Gigi
Becali, speranta mea e minima".In opinia istoricului
Majuru, viitorul suna astfel: "Nesimtirea o sa dispara
doar prin estinctie biologica, a celor batrani, si
prin adaptarea celor tineri. Asta e singura lor sansa,
altfel vor veni peste noi tipi educati din Europa
Centrala, vor fi platiti bine, iar valahul nostru care
nu stie sa se poarte va ajunge o cantitate
neglijabila".
"Nu putem spune ca manierele bucurestenilor sunt
reprezentative pentru toti romanii, dupa cum nici in
cazul Zagrebului, de exemplu, nu cred ca se poate
spune ca toti locuitorii sunt la fel de politicosi ca
domnul cu artrita." (Radu Paraschivescu)
21 Iunie 2006
Dollores Benezic
Lipsa de politete a locuitorilor metropolei e pusa de
sociologi pe seama celor 50 de ani de comunism.
Bucurestenii sunt cei mai nepoliticosi europeni. Asa
spun rezultatele unui studiu facut in premiera de
revista "Reader's Digest" in
35 de mari orase ale lumii, pentru a testa gradul de
politete al locuitorilor. Capitala Romaniei a reusit
sa se claseze pe penultimul loc in lume, inaintea
Mumbai-ului indian, si pe ultimul, dupa marile orase
europene.
Sociologii cred ca impolitetea "Miticilor" rezida in
cei 50 de ani de comunism. Tirajul-record al "Codului
bunelor maniere", vandut in 200.000 de exemplare in
ultimii 11 ani, nu a lasat urme in educatia
bucurestenilor, iar singura scoala de bune maniere din
Capitala s-a inchis din lipsa de clienti.
Vanzatorii nu-ti multumesc, nimeni nu te ajuta pe
strada
Testarea a avut trei probe si a fost facuta de
redactori sub acoperire ai amintitei reviste, in 2.000
de situatii.
Ziaristii s-au dus in diverse locuri din cele 35 de
orase si au vrut sa vada daca vanzatorii le multumesc
atunci cand cumpara din magazinul lor, daca cineva de
pe strada ii ajuta sa adune de pe jos niste hartii
"scapate" din greseala sau daca se mai obisnuieste sa
tina usa altcuiva la intrarea intr-o incinta.
Newyorkezii se pare ca au fost cei mai politicosi la
tinut usa.
Croatii din Zagreb au excelat la ridicat hartiile,
redactorii fiind impresionati de cazul unui domn care,
desi avea artrita si dureri de spate, a insistat sa se
aplece ca sa ajute.
Comerciantii de ochelari furati din Sao Paolo au fost
campioni la multumiri adresate clientilor, in ciuda
faptului ca atunci cand redactorul revistei cumpara
marfa de la ei, politia facea o razie, iar speculantii
erau in pericol de a fi prinsi.
Bucurestenii din Titan, Obor, Berceni, Floreasca, 1
Mai au fost campioni la impolitete, fiind indiferenti
la nevoile semenilor lor. Scuza folosita de un
bucurestean in fata unei hartii lasate sa cada la
picioarele lui: "N-am vrut sa va ajut ca poate aveati
documente secrete".
Nesimtire de tip rural, perpetuata prin comunism
"Impolitetea de azi isi are radacinile in anii de dupa
1945, cand oportunistii autohtoni sau importati, fara
educatie, au luat locul la propriu elitelor. Le-au
ocupat casele prin nationalizare si functiile detinute
in institutii.
Aceasta putere arbitrara a determinat si alimentat
aceasta cultivare a umilintelor de tot felul, de la
procurarea hranei pana la procurarea hainelor. Un
vanzator era atunci mai tare decat un profesor sau un
chirurg", explica radacinile raului istoricul Adrian
Majuru.
El spune ca anii comunismului au eliminat total un
tip de comunicare umana care exista in Romania
veacului 19, cand la Bucuresti traiau austrieci,
germani, italieni, francezi, iar cultura urbana era
adusa "prin osmoza occidentala" si se traducea
printr-un comportament civilizat.
"E vorba despre o nesimtire de tip rural, dar si aia
periferica, pentru ca civilizatia satelor isi
marginaliza veneticii. Aceste categorii ajunse atunci
la putere (vanzatori, secretari de partid) au acumulat
averi si prin ele sunt si azi la putere", crede
Majuru.
Educatie prin amenzi
Sociologul Mircea Kivu nu da vina in totalitate pe
comunism.
"Poate in privinta comportamentului vanzatorilor
carora, intr-adevar, in comunism trebuia sa le
multumesti tu lor ca-ti dadeau ceva pe sub mana. Cred
ca e vorba despre o mentalitate egoista care ne
indeamna sa ne descurcam noi mai intai, in detrimentul
celorlalti. Poate si faptul ca Bucurestiul nu a avut
in ultimii 20 de ani un primar nascut in Bucuresti sa
fie de vina...", crede Kivu.
In lipsa primarului Videanu, aflat in concediu,
viceprimarul Razvan Murgeanu da si el vina tot pe
comunism: "In ultimii 50 de ani, proprietatea comuna a
schimbat mentalitatile. Scuipam, aruncam laturile
acolo unde nu era al nostru, ci al tuturor. Cred ca
usor, usor incepem sa ne revenim, dar sa stiti ca si
la altii educatia s-a facut cu parul. La elvetieni,
aruncatul unei hartii pe strada te costa de te rupe,
asa ar trebui sa ne mobilizam si noi, dar din pacate
ne cam complacem in aceeasi situatie".
----------------------------------------------------------
----------
Solutii: emigrarea sau adaptarea
"Nu pot sa spun ca e o surpriza! E vorba despre
impolitete intr-o mica masura, mai degraba e vorba
despre nesimtire", a fost raspunsul lui Radu
Paraschivescu, autorul "Ghidului nesimtitului", lansat
recent la Bookfest de Humanitas si vandut in doar
cateva ore in peste 1.600 de exemplare.
"E un lucru adus de comunism, care a instituit o
proletarizare a apelativelor, o uniformizare
paguboasa. Bucuresteanul nu mai simte niciun fel de
stimul de a se plia dupa nevoile celor din jur, ci
vrea sa schimbe tot ce e in jur dupa bunul lui plac",
gaseste cauza Paraschivescu.
Pentru atenuare, el crede insa ca sondajul are o doza
de aleatoriu: "Nu putem spune ca manierele
bucurestenilor sunt reprezentative pentru toti
romanii, dupa cum nici in cazul Zagrebului, de
exemplu, nu cred ca se poate spune ca toti locuitorii
sunt la fel de politicosi ca domnul cu artrita.
Populatia bine crescuta se afla in Ardeal, in Banat si
chiar in Moldova. Din pacate, nesimtirea continua si
in democratia prost inteleasa din Romania, iar
solutiile ar fi emigrarea in Danemarca sau
sinuciderea".
Radu Paraschivescu e de parere ca in ciuda
vanzarilor-record la "Codul bunelor maniere", cartea
nu a fost citita de cine trebuie, "dupa cum nici
cartea mea nu va fi citita de nesimtiti, ci mai
degraba de cei care s-au simtit vexati de nesimtiti".
Barbatii sunt politicosi doar cu o supergagica
Umblat prin lume, Dan Chisu confirma rezultatele
studiului: "Nu numai in cele trei privinte testate se
manifesta nesimtirea, ci si in trafic sau in alte
situatii. De exemplu, la o coada barbatii sunt
nesimtiti, nu-i mai cedeaza locul unei femei decat
daca e o supergagica. La New York esti agresat pur si
simplu de vanzatori, nici nu te lasa sa te uiti bine
ca sar imediat sa te intrebe cu ce te pot ajuta. La
noi trebuie sa rogi vanzatoarea sa faca un efort sa-si
arate un produs din raft, ospatarii stau cu
scobitorile in gura si nu te baga in seama cand intri
in restaurant...".
Nici pentru Chisu viitorul nu suna bine: "Atat timp
cat la "10 pentru Romania", pe locul 2 a iesit Gigi
Becali, speranta mea e minima".In opinia istoricului
Majuru, viitorul suna astfel: "Nesimtirea o sa dispara
doar prin estinctie biologica, a celor batrani, si
prin adaptarea celor tineri. Asta e singura lor sansa,
altfel vor veni peste noi tipi educati din Europa
Centrala, vor fi platiti bine, iar valahul nostru care
nu stie sa se poarte va ajunge o cantitate
neglijabila".
"Nu putem spune ca manierele bucurestenilor sunt
reprezentative pentru toti romanii, dupa cum nici in
cazul Zagrebului, de exemplu, nu cred ca se poate
spune ca toti locuitorii sunt la fel de politicosi ca
domnul cu artrita." (Radu Paraschivescu)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)